miercuri, 28 septembrie 2011

Insectar de toamna

Probabil sunt putini aceia dintre voi (cei care cititi aceste randuri) care sa nu isi aduca aminte de insectarul pe care trebuia sa il faca orice elev de scoala generala, pentru ora de biologie. Ne-am adus aminte de acesta dupa o iesire matinala prin imprejurimile blocului, cand am descoperit un adevarat paradis al fluturilor si al insectelor in general. Desi data din calendar parca nu se potrivea cu ceea ce vedeam in natura, am savurat momentul si am imortalizat cateva exemplare, spre postare in insectarul digital, respectiv acest blog.
Este prima astfel de incercare, asa ca fiti blanzi cu criticile :).



 
 
 
 
 
 

UPDATE



sâmbătă, 24 septembrie 2011

De prin Codrii Seculari

Daca pana acum v-am obisnuit cu povesti ale unor iesiri in familie, iata ca de data asta va putem povesti despre o iesire organizata de catre Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti, denumita Romania Student Tour, proiect care are ca scop utilizarea imaginilor ca mijloc artistic de promovare a actiunilor in natura, fie ele de protectie a valorilor naturale si culturale sau expeditii in tinuturi salbatice. Week-end-ul trecut, in cadrul acestui proiect au fost organizate expeditii tematice in principalele puncte de atractie din judetul Suceava : Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Radauti, Vatra Dornei, muntii Rarau, Giumalau, Mestecaniş. La una dintre aceste expeditii am participat si noi, iar traseul stabilit a fost pe ruta Cheile Moara Dracului, Codrii Seculari Slatioara.
Traseul, desi greu la inceput - avand de trecut chiar prin albia unui parau, ce isi facea loc printre niste pereti impunatori de calcar, aproape verticali - a fost parcurs fara nici un incident. Nu stim exact in cat timp am strabatut traseul stabilit pentru ca am tot facut popasuri, fie pentru a ne trage sufletul si a ne hidrata, fie pentru a admira frumusetile naturii. In cele din urma, padurea s-a rarefiat si am ajuns intr-o poiana plina de verdeata si branduse, de unde se putea vede maret versantul cu releele de televiziune si radio de pe Rarau. Desigur ca o asemenea priveliste te face sa uiti de oboseala si te indeamna sa o explorezi pas cu pas. Asa se face ca tot plimbandu-ne prin acea poiana am dat de bordeiul si anexele lui badea Gheorghe, un baci al locului cu chip pitoresc, destul de ancorat in cotidian, petrecand in linistea muntelui  alaturi singurul sau tovaras - un caine ciobanesc (parca la fel de "cernut" ca si el) ale carui latraturi le-am auzit rezonand puternic in padure. Am fost placut surprinsi de invitatia sa de a-i vizita casa, un bordei modest din barne de lemn, pus la adapost de intemperiile locului de ferestre cu geam termopan si o usa metalica. Cu toate astea interiorul era destul de rustic, avand soba de teracota cu plita, 2 paturi, o masa si diverse motive si obiecte traditionale pe pereti. Printre declansari interminabile ale camerelor foto, care ii urmareau parca orice miscare, badea Gheorghe ne-a povestit un crampei din viata sa si ne- facut cafea si suc (la plic).
L-am lasat pe badea Gheorghe in ale sale, urandu-i de bine si promitandu-i ca il vom mai vizita si cu un alt prilej; apoi am urmat drumul de intoarcere, de data asta mult mai usor de parcurs (fiind vorba de coborare), astfel ca popasurile au fost prilejuite doar de vederea unor specii diverse de ciuperci. Undeva in jurul orei 13 eram la baza traseului, de unde am pornit fiecare - fie spre casa (cum a fost cazul nostru), fie spre alte trasee montane.
In cateva cuvinte putem spune ca am avut parte de o experiente deosebita, de bun augur, care ne-a ajutat sa cunoastem oameni si locuri noi, incarcandu-ne cu multa energie pozitiva. Credem ca o buna completare a celor scrise aici sunt fotografiile de mai jos, asa ca va uram delectare placuta!

vineri, 9 septembrie 2011

Oda Muntelui


Dupa cum remarcam si cu alt prilej, locurile incantatoare si frumoase sunt, de cele mai multe ori, foarte aproape de noi. Numai ca, dat fiind trendul actual, care ne impinge fie la mare, fie pe Valea Prahovei, uitam sa ne bucuram de ceea ce avem langa noi si alergam cu mari sperante catre destinatiile sus-amintite.

Fara sa ignoram cumva imprejurimile, ci mai degraba din lipsa de timp, am reusit sa ajungem week-end-ul trecut pe Masivul Rarau din judetul Suceava, un munte spectaculos, plin de peisaje unice si de viata spirituala intensa.
Traseul ales a fost prin Dorna Arini-Chiril si apoi urcusul catre Cabana Rarau. Drumul catre varf, desi anevoios, l-am parcurs fara probleme cu un vehicul obisnuit, bucurandu-ne de ceea ce ne oferea natura la fiecare intoarcere a privirii. Undeva la jumatatea drumului, ne-am abatut la Manastirea Rarau cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", unde, de altfel, am si innoptat, cu gandul ca in zorii zilei urmatoare sa pornim catre Cabana Rarau si catre Pietrele Doamnei. Asa s-a si intamplat, iar a doua zi la fix ora 8 fix eram la cabana.
Sentimentul pe care ti-l da un astfel de munte este unic - te simti neinsemnat fata de stancile parca strategic asezate, ce se inalta semet in fata ochilor tai. Acestea erau Pietrele Domanei.
Cu o asemenea priveliste in fata, am luat la pas cararile ce duceau catre varf, urmand cu strictete marcajele. Privelisti si mai impunatoare si peisaje de neimaginat ni s edescopereau pe masura ce inaintam. Cand mergi pe un astfel de traseu pierzi notiunea timpului, pentru ca nu poti sa nu te opresti ca sa admiri pe indelete frumusetile locului.
Dupa 3 ore de cutreierat pe munte, ne-am intors la masina cu plamanii plini de aer curat si cu sufletele pline de bucurie. Am plecat urmand alt traseu de data asta, prin Pojorata, pe o sosea proaspat asfaltata din fonduri europene. Ca sa va dati seama cam cat de buna e soseaua, aflati ca la un moment dat a trebuit sa ne oprim pentru ca se incisesera foarte tare franele de la incetinirile bruste pentru a intra in siguranta in viraje. Odata ajunsi in Pojorata am urmat drumul european catre SUCEAVA, bucurosi de un week-end reusit petrecut in familie.